Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), adoptat prin Legea nr. 169/2026 și publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 661 din 10 august 2026, este în vigoare din 25 august 2026. Codul abrogă Legea nr. 50/1991, Legea nr. 350/2001 și cea mai mare parte a Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții. Pentru urmărirea comportării construcțiilor, schimbarea este una de statut: o activitate reglementată până acum mai ales prin normative tehnice primește un articol întreg în legislația primară, art. 550, cu 24 de alineate. Urmărirea comportării în timp a construcțiilor este reglementată de Legea nr. 169/2026 (CATUC), art. 550, de Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor (Anexa nr. 4 la HG nr. 766/1997, menținută în vigoare prin art. 577 alin. (3) din CATUC) și de Normativul P130/2025.
Concret, ce se schimbă pentru fiecare dintre cei care construiesc, dețin sau exploatează o construcție?
Pentru proprietari și beneficiari: obligația devine generală
Urmărirea comportării în timp se aplică tuturor construcțiilor, cu excepția celor din clasa de consecințe CC1. Clasele de consecințe CC1–CC4 înlocuiesc vechile categorii de importanță A–D (CC4 corespunde categoriei A, CC3 categoriei B, CC2 categoriei C, CC1 categoriei D). Pentru orice construcție din CC2, CC3 sau CC4, proprietarul trebuie să asigure urmărirea curentă pe toată durata de existență a construcției.
Trei consecințe practice pentru proprietari:
- Cartea tehnică devine instrument activ. Pentru fiecare etapă de urmărire se întocmește un raport, consemnat în jurnalul evenimentelor din cartea tehnică (art. 550 alin. (22)).
- Evaluare periodică. La cel mult 10 ani de la recepție și apoi din 10 în 10 ani, un expert tehnic atestat investighează și evaluează construcția (art. 550 alin. (19)).
- Sancțiuni explicite. Pentru construcțiile din CC3 și CC4, neexecutarea obligațiilor de urmărire se sancționează cu amendă între 20.000 și 50.000 de lei (art. 570), constatată de Inspectoratul de Stat în Construcții (art. 571).
Pentru proiectanți: urmărirea intră în proiectul tehnic
Programul și proiectul de urmărire a comportării în timp fac parte obligatoriu din proiectul tehnic (art. 508 alin. (2) lit. i) și m)). Pentru construcțiile noi din CC3 și CC4, urmărirea specială nu mai depinde doar de decizia proiectantului: devine obligatorie și se stabilește prin proiect. Tot prin proiect se stabilesc pragurile de atenționare, avertizare și alarmare pentru parametrii măsurați.
Pentru constructori și executanții specializați: mai multă documentație, mai multă trasabilitate
Executanții specializați care efectuează urmărirea, pe baza programului emis de proiectant, întocmesc pentru construcțiile din CC3 și CC4, la urmărirea specială, un proiect tehnologic de monitorizare detaliat pentru fiecare categorie de lucrări (art. 550 alin. (15)). Pentru aceleași clase, toate rezultatele măsurătorilor și rapoartele de urmărire se introduc într-o bază de date centralizată, parte a cărții tehnice, integrată în Registrul Național al Construcțiilor (art. 550 alin. (23)).
Pentru antreprenorii generali, efectul cel mai vizibil apare pe șantier: în proiectele din CC3 și CC4, instrumentarea se planifică de la început, odată cu citirile de zero (valorile de referință), și nu se mai adaugă după ce apar primele probleme.
„Cea mai importantă schimbare este momentul în care se ia decizia. Până acum, urmărirea specială se discuta adesea abia când apăreau fisuri sau tasări. Acum, pentru construcțiile din CC3 și CC4, ea se stabilește din proiect, iar datele devin parte din istoricul oficial al construcției”, spune Mariana Garștea, director general Sixense Solutions și președinte al Asociației Profesionale pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS).
Ce rămâne de clarificat
Codul este o lege-cadru, iar unele detalii vor veni prin reglementări de aplicare. Normativul P130/2025 privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor (aprobat prin Ordinul MDLPA nr. 770/30.05.2025, publicat în M.Of. nr. 568/19.06.2025, în vigoare din 19 iulie 2025) rămâne reperul tehnic. APMGS a semnalat că o cerință importantă din P130/2025 nu este preluată explicit în Cod: prevederea fondurilor pentru urmărirea specială încă de la aprobarea investiției. Pentru beneficiari, recomandarea practică rămâne aceeași: bugetul de urmărire se stabilește odată cu investiția, nu după recepție.
„Un program de urmărire gândit din faza de proiectare costă mai puțin și oferă date mai bune decât unul improvizat după apariția problemelor. Noul Cod le dă proprietarilor un motiv în plus să trateze urmărirea ca parte a investiției”, adaugă Mariana Garștea.
Primii pași, pe scurt
- Verificați clasa de consecințe a fiecărei construcții din portofoliu.
- Verificați dacă există programul de urmărire în cartea tehnică și dacă urmărirea curentă este consemnată.
- Pentru investițiile noi din CC3 și CC4, cereți ca proiectul tehnic să includă programul și proiectul de urmărire, iar bugetul să acopere urmărirea specială.
- Alegeți pentru măsurători un executant cu laborator autorizat ISC pe profilurile necesare.
Sixense România, cu laborator propriu autorizat ISC (autorizația nr. 4036/19.05.2023, profilurile GTF, IEX C și AVC), lucrează în urmărirea comportării în timp a construcțiilor din 2011 și are peste 2.000 de proiecte în 20 de localități.









